marți, 27 iulie 2010
la mare...la soare
Dupa un an nesfarsit de munca, a venit si binemeritatul concediu de 7 zile; cam putin, intr-adevar, dar e mai bine decat deloc. Destinatia aleasa : "minunata" plaja de la Costinesti. Echipajul : trei romani si un austriac. Cum am ajuns la Costinesti, ne-am dus la prima vila care ne-a sarit in ochi, Raissa (lenea de a mai cauta era mult prea mare). Am platit cam 55 de lei/persoana pe zi. In fine, vremea a fost superba, a fost si distractie...cam tot ce ai putea dori de la mare :) In prima zi am fost la Megadiscoteca Tineretului. Muzica nu era cine stie ce, dar dupa cateva sticle de wisky si vodca, deja nu mai conta :) Norocul nostru era ca facusem rezervare din timp, astfel ca nu a trebuit sa stam la o coada de cateva sute de persoane. Unul din prieteni, deja luat de bautura, ne "introduce" in discutie cu vreo 3 fete, singure, venite tocmai de la Timisoara. Distractia se prelungeste pana pe la vreo 5 dimineata, moment care se incheie cu un tun de spuma pe toata lumea. A fost ok. A doua zi, ne miscam fundurile pana la Ring, tot in Costinesti. Acolo, dupa multe tentative, gasim si o masa si iar bautura nelimitat. Aici s-a intamplat ceva ce nimeni nu credea ca este posibil : concurs de masurat "instrumentele" cu sticla de Balantines. Baietii, dupa ce s-au urcat in ring si s-au imbatat putin, incurajati de Dj, au inceput sa renunte la tot ce era pe ei si maestrul Geo Da Silva, folosind niste manusi chirurgicale, a inceput sa le masoare constiicios "trompetele" baietilor. Cred ca asta a fost momentul culminant pentru ca audienta, in special fetele, erau fixate pe locul respecrtiv cu aparatele foto si toate nebuniile. Austriacul asta care a fost cu noi a zis ca nu a vazut in viata lui asa ceva ..."Dick contest", cum zicea el :) Eu ce sa zic, asta e Romania, orice se poate intampla. A urmat apoi si concursul la fete, care s-a soldat decat cu vreo doua sutiene aruncate, ceea ce n-a fost cine stie ce, avand in vedere ca pe plaja, toplessul era la mama lui :) In fine, destrabalare si aici, apoi pe la vreo 7 dimineata se sparge si petrecerea. Somn de voie pana dupa-amiaza. Spre seara, ies cu un prieten sa mergem sa mancam ceva. Pot sa zic ca servirea pe aici e praf. Oricat de intelegator as fi eu, avand in vedere ca lucrez in domeniu, aici a fost sub orice critica. Spaga pe care am lasat-o a fost mai mult din respect pentru meseria asta, ca ospatarii praf. In fine, luam vreo doua pizza la pachet si apoi ne indreptam spre vila. Pe plaja, exact langa apa, se plimba o tipa. Eu zic...hai sa vedem ce e cu fata asta pe aici, caterinca...una alta...Ce pot sa zic, fata era rupta, abia se mai tinea pe picioare. Se baga prietenul asta al meu cu ea in seama...si nu a avut nevoie de mult timp ca sa-i castige increderea. Cand am vazut-o in starea asta, ni s-a facut mila de ea...efectiv nu mai putea sa stea pe picioare. Stiu ca multi in situatia asta n-ar fi ezitat sa profite de fata, mai ales ca era si frumusica si dotata :) Am convenit s-o ducem acasa, si dupa multe incercari am reusit. Cei cu care era se speriasera toti pentru ca o cautau de ceva timp. Initial, s-au uitat urat la noi...Cine sunteti voi...etc era normal avand in vedere situatia. Dar noi le-am explicat linistiti ca nu s-a intamplat nimic si ca a fost foarte norocoasa ca a dat peste noi. Acum stai si te gandesti, chiar nu era de facut nimic frate in cazul ala. Sa incerci sa tavalesti o tipa beata...mai bine te dai batut. Te lupti cu morile de vant. Mai bine e sa fie ambii in cunostinta de cauza si senzatiile sunt mult mai ok.Dupa ce le-am incredintat fata, am plecat si noi, recompensati cu bere de la prietenele fetei. Ultima zi, seara Liberty Parade, cea pe care o astepta toata lumea. Eu, sincer, nu ma dau in vant dupa asa ceva, am mers doar pentru ca era prima data si vroiam sa vad pentru ce se entuziasmeaza atata lume. Pot sa zic ca nu a fost cine stie ce si mi s-a parut o tampenie. Dupa ce am trecut de vreo trei intrari, printre zeci de mii de oameni ajungem aproape de scena. Nimic impresionant decat muzica house, care, dupa parerea mea, te imbecilizeaza. Dupa o ora am si plecat si mi-am bagat picioarele in parada lor . Ultima zi am petrecut-o pe plaja. Apa frumoasa, soare puternic, toate ingredientele necesare pentru o odihna binemeritata. Ce pot sa zic, au fost patru zile superbe si mult mai multe lucruri s-au intamplat decat am povestit eu acum. Lucruri pe care nu tin nevoia neaparat sa le marturisesc aici :) Oricum, a fost frumos. Am cheltuit vreo 1000 lei de persoana in astea patru zile si pot sa zic ca a fost destul de ok.
Etichete:
frumoasa e viata
marți, 2 martie 2010
mda...sistemul
Din ciclul ”Aventuri pe Ratb” o sa vorbim in continuare de o intamplare petrecuta, unde altundeva decat intr-unul din mijloacele de transport in comun ale capitalei. Ma indreptam spre facultate si eram cu inca un prieten care mergea tot in directia aia. Ne urcam in tramvai, cred ca 55 si dupa vreo 3,4 statii urca si „nasii” ratb-ului. Eu ma uitam tot timpul dupa ei prin statii (aveam abon.dar prietenul asta al meu nu avea) si sunt putin surprins cand vine unu si incepe sa ceara biletele la control. Adevarul era ca imi paruse suspect de la inceput dar cum era singur ( pe celalalt nu il vazusem, asta facea cat doi ) nu am luat in seama. Cand ajunge si la tovarasul meu de calatorie asta nu avea bilet. In momentul ala incepe o lupta psihologica intre controlor si „raufacator”. I se cere sa se legitimeze, i se face un control superficial dar degeaba. Eu i faceam semn sa coboram la urmatoarea dar probabil ca era prea prins in actiune. Schimbul de discutii se prelungeste fara rezultat, se pare ca tipul asta era cel mai al dracu din tagma lui. Vede ca nu reuseste asa si incepe sa ameninte ca suna la politie. In cele din urma face un apel la politie ( imaginar ) crezand ca a reusit sa-si intimideze adversarul. Dar nici prietenul asta al meu nu se lasa mai prejos. A incercat sa-l mituiasca cu o iconita :)) ca e student, ca e criza si cate si mai cate mai mult spuse la caterinca. Ajung la capat de linie si controlorul isi blocheaza victima sa nu poata cobori si apoi asteapta sa se inchida usile ca sa ramane numai ei doi. Aici incepea sa se ingroase gluma. Dar nu ii reusise stratagema pentru ca stateam in usa ca sa nu se inchida.Stiam ca de data asta o sa faca ceva pentru ca mai avusesem intamplari din astea si ma ofticam mereu ca nu vroia sa ia atitudine dar acum a reusit sa-si bata joc de sistem. Dupa ce se smuceste de cateva ori din bratele „nasului”, lumea incepe sa se revolte si sa strige sa lase baiatul in pace. Ma pregatisem si eu sa intervin daca ala insista cu sechestrarea lui. Controlorul nu stia ce se intampla, era pierdut , vedea ca toti il injura si tipa la el si i-a dat drumul ofticandu-se de mama focului (in 20 de ani sunt in meseria asta si nimeni nu mi-a scapat, zicea el, pana sa se ajunga aici). Se pare ca asta a fost cel mai rau dintre toti, tocmai de asta si victoria a fost mai mare. Si am ajuns la concluzia ca, efectiv, nu are ce sa-ti faca. Asta e sistemul, cu parti bune si parti rele.
joi, 4 februarie 2010
Hurt...
Mergeam spre serviciu, afara -18 grade (cel putin ) si la un moment dat aud muzica...cand ma uit mai bine vad in intersectie un tip cu geamurile lasate la masina si asculta la casetofon muzica la maxim. Imediat mi-am inchipuit ca e vorba de manele...de obicei cocalarii au apucaturi de genul asta dar nu...era vorba de o melodie de suferinta de-a lui Christina Aguillera, una in care plange si tipa etc. Imediat am inceput sa-l compatimesc pe baiatul ala, zic : uite domne, cat sufera asta, si indura stoic un frig de -18 grade in masina fiind, dar cu geamurile lasate si in maneca scurta. Probabil ca el cunostea un aforism de-al lui Noica, potrivit caruia bucuria cuiva e numai a lui, dar suferinta unuia este impartasita si de altii si vroia sa suferim impreuna cu el. Ei bine, a reusit :)
Etichete:
moravuri
Abonați-vă la:
Postări (Atom)