In postarea de azi o sa vorbesc putin despre muzica de opera foarte putin apreciata in randul tinerilor si o sa ma refer la o melodie anume. Nu stiu ce anume cautam pe Net cand dau peste o secventa interesanta dintr-un film pe a carei coloana sonora se auzea muzica de opera. Mi s-a parut foarte tare piesa, de asta am incercat cam 2 ore sa aflu cum se numeste si sa o descarc dar fara niciun rezultat. Intamplarea a facut sa am un coleg care a recunoscut melodia si am fost foarte bucuros. Este vorba despre 'Carmen'-a lui Georges Bizet(1838-1875), un compozitor francez, ajuns celebru tocmai pentru aceasta piesa care, paradoxal, la premierea sa de la Paris ( 3 martie 1875 ) nu a avut prea mare succes, fapt care l-a dezamagit profund pe compozitor. Abia dupa moartea sa, trei luni mai tarziu, piesa se va bucura de un succes imens si va rezista trecerii timpului. Desi cum am mai spus, poate, nu ma dau in vant dupa chestiile romantice, trebuie sa recunosc ca povestea transpusa in aceasta opera este destul de frumoasa si cu siguranta ca va fi apreciata de romanticii din fire :).
Despre ce este vorba aici ?
Actiunea se petrece intr-o Spanie romantica si ireala, mai exact in Sevilla, unde tanara Carmen, o vanzatoare de tigari extrem de frumoasa reuseste sa-l seduca pe caporalul Don Jose. Acesta tocmai isi daduse acordul pentru casatoria cu Micaela, cea care il iubea foarte mult dar, parca prins in vraja de farmecele lui Carmen, este dispus sa renunte la orice pentru a fi alaturi de ea. Insa Carmen renunta foarte usor la caporal in favoarea unui matador pe nume Escamillo, desi in cartile de tarot si-a prevazut propria moarte. Povestea se incheie tragic, deoarece caporalul, ranit in amorul propriu si nesuportand aceasta tradare merge la Carmen in timp ce era la spectacolul lui Escamillo si o ucide. Povestea e mult mai lunga, dar eu am incercat sa o scurtez, oricum e foarte interesanta.
Cu siguranta, autorul acestei opere nu a avut nicio problema cu etniile ( un exemplu si pentru altii ) deoarece refrenul la melodia lui e ceva de genu' "love is a gypsy child and knows no law..." ( la noi in tara se poate confirma din plin metafora, nefiind exclusa posibilitatea ca Bizet sa ne viziteze meleagurile sfinte si sa ramana cu unele experiente traumatizante :) ...poate de aici si-a luat si inspiratia )
Ce pot sa spun, e una din melodiile pentru care muzica de opera a inceput sa-mi placa foarte mult. Te calmeaza, are efect bun asupra psihicului si te ajuta sa te concentrezi mult mai usor. Da, stiu, daca cocalarii si incultii aud ca asculti muzica de opera se uita ciudat la tine dar asta e neinteresant pentru mine. Chiar anumite studii au demonstrat ca muzica simfonica are efecte benefice asupra creierului, chiar te face mai inteligent ( bine, acu nu luati de buna faza din Portocala Mecanica cu tipu' ala care era sarit de pe fix dar se relaxa pe muzica lui Beethoven ) si iti imbogateste cultura muzicala, in ultimul timp observandu-se o manelizare grava a Romaniei.
am pus aici link-ul la melodie pentru cei interesati ( varianta instrumentala ) http://www.sharemobile.ro/file.php?id=315081
marți, 7 aprilie 2009
vineri, 3 aprilie 2009
carpe diem
Eram zilele astea prin tramvaiul 41 cu treburi de-ale mele si pierdut in ganduri si idei, se intampla sa-mi atraga atentia o conversatie dintre un batranel si o femeie in varsta.
''(...)
-Ma uit in jurul meu si vad numai oameni *morti*, nici unul care vrea sa traiasca.
-De ce spui asta ?
-De cand sunt eu, nu cred ca am vazut pe cineva care sa vrea sa traiasca cu adevarat. Uite, de exemplu, daca opresc o persoana pe strada si o intreb daca vrea sa traiasca, desigur ca raspunsul va fi pozitiv, insa daca o intreb si DE CE, atunci persoana ridica din umeri sau ofera raspunsuri evazive.
-Parca am fi o sacoșă de oase... (...) "
Ce pot sa spun, mi s-a parut destul de interesanta discutia dar a trebuit sa cobor la statia urmatoare, fiind presat de timp astfel incat nu am ascultat intreaga conversatie. Daca stau bine sa ma gandesc, poate ca acel batranel are dreptate.
Oare de ce vrem sa traim ? Sigur ca, la intrebarea 'vrei sa traiesti ?', numai cineva care nu e in deplinatatea tuturor facultatilor mintale va raspunde Nu. Si totusi...faptele arata ca nu prea excelam la capitolul acesta.
In ultima perioada a aparut asa-numitul trend 'emo', care vad ca prinde foarte bine si la tinerii din Romania. Personal cred ca este o mare tampenie si exista lucruri mult mai bune de facut decat sa te exprimi in modul in care o fac ei. Mai este si acea generatie care traieste doar pentru a fi in pas cu moda si apar tot felul de tunsori si accesorii despre care nu credeai ca e posibil sa devina o moda si totusi...face furori in randul tinerilor. Sigur ca aceste persoane se considera originale, nonconformiste etc dar nu-si dau seama ca sunt, de fapt, un produs al influentei mass-media si nimic mai mult ; originalitatea nu sta in aceste lucruri care te fac de-a dreptul imbecil.
Ma uit la generatia tanara contemporana cu mine si nu sunt prea increzator cu privire la viitor. Generatiile care se succed parca sunt din ce in ce mai tampite. Deja nu mai sunt valabile tipologiile care erau odata. Nu mai stii la ce sa te astepti din partea unei persoane. Criteriile dupa care clasificai pe cineva in ' tocilar ', 'rebel', virgina', 'curva' etc nu mai sunt demult valabile. Ramai uimit cand afli anumite lucruri despre o persoana pe care n-o credeai in stare de asa ceva.
De asemenea, ma dezgusta starea in care au ajuns majoritatea fetelor si cate compromisuri au ajuns sa faca pentru anumite beneficii. Nu sunt de acord intru-totul cu generatia in varsta dar in privinta faptului ca am luat-o razna grav de tot, tind sa le dau dreptate.
'Traieste clipa' a capatat foarte multe nuante, de multe ori negative. Nu de putine ori am avut ocazia sa aflu parerea pustoaicelor sau a unor baieti despre ce conceptie au despre viata : traieste clipa la maxim. Ok, de acord cu asta, dar a te droga, a sta mai mult timp beat decat treaz, a te vinde pentru cateva momente de rasfat, a recurge la automutilare pentru a scapa de o deprimare etc etc NU inseamna sa traiesti viata la maximum. Conceptiile lor despre asta sunt denaturate. Asa cum am spus intr-o postare anterioara, pastrarea unui echilibru e cel mai bun lucru posibil. Vrei sa bei? ok...nicio problema, atat timp cat o faci cu cap ;) . Iesisem zilele trecute de la munca pe la vreo 2 noaptea si am stabilit cu colegii sa inchiriem o baza sportiva artificiala si sa ne strangem toti la un fotbal. Am luat si bere ( destula :) ) a fost atmosfera foarte buna si timnpul petrecut a fost un fel de relaxare dupa o zi de munca. Desigur ca, peste 5,6 ore o parte din noi intrau la munca si erau putin impachetati :)) dar ideea e ca munca e munca, distractia e distractie atat timp cat exista echilibru.
Atunci stai si te gandesti, cum anume sa-ti traiesti viata astfel incat, mai tarziu, cand vremea tineretii a apus sa nu regreti acele momente ? As fi absurd daca as spune ca detin un raspuns unilateral acceptat. NU, dar incerc totusi sa gasesc acele aspecte care sa poata face viata mai frumoasa, in pofida tuturor lucrurilor rele care se intampla in jurul nostru. Se pare ca viata noastra devine din ce in ce mai complicata. Suntem obligati la o maturizare precoce, copilaria se rezuma doar la momente in care renuntai la micile tale bucurii pentru a-ti lua viata in maini. Eu unul sunt destul de multumit de copilaria pe care am avut-o dar nu pot spune acelasi lucru depre multi tineri a caror copilarie se rezuma doar la Counter-Strike, messenger de dimineata pana seara, plimbari in mall cate 7-8 ore s.a. Asa trece vremea si constati ca nu te-ai ales cu nimic valoros decat timp pierdut, care este ireversibil. Tind sa cred ca, poate, ar trebui sa revenim la lucrurile simple, la micile bucurii ale vietii si sa incetam sa ne complicam viata mai mult decat este. E bine din cand in cand sa mai citesti si o carte pentru ca o carte citita te ajuta sa te descurci altfel in viata, poti invata multe din experienta altora. Intre 7 ore de joc continuu la CS si o iesire la un fotbal ( sau orice altceva ) cu prietenii, zic eu ca e mult mai importanta socializarea cu amicii si prietenii. Intre 5 ore de plimbat in mall plus 7 ore de make-up in fata oglinzii si petrecerea unui timp mai mare cu familia si prietenul sau , de ce nu, sa citeasca o carte cred ca nu ar trebui sa existe dubii.
Sunt foarte multe lucruri de facut care sa-ti dea o satisfactie ca intr-adevar traiesti viata intr-un mod potrivit dar important e sa nu te iei dupa ceea ce dicteaza mass-media si, implicit, tembelizoru' pentru ca asta conduce la o tembelizare in masa. Peste tot suntem bombardati cu modele de urmat, dar ce fel de modele? Nici nu ma mai apuc sa dau exemple pentru ca toti cunosc asta. Poate ca asta e una din marile probleme care ar trebui rezolvate si anume, sa se puna accentul pe valori morale si nu spre un stil de viata laxist sau mai stiu eu cum.
Imi dau seama ca nu exista un etalon bine delimitat si poate ca asta duce la o decadere a valorilor. Acum sa nu ma intelegeti gresit, sunt receptiv la tot ce este nou dar cum am mai subliniat, toate trebuiesc facute in limite rationale si limitele de multe ori le fixam noi dupa cum ne cunoastem caracterul si personalitatea.
Toate astea fiind spuse, CARPE DIEM ....
''(...)
-Ma uit in jurul meu si vad numai oameni *morti*, nici unul care vrea sa traiasca.
-De ce spui asta ?
-De cand sunt eu, nu cred ca am vazut pe cineva care sa vrea sa traiasca cu adevarat. Uite, de exemplu, daca opresc o persoana pe strada si o intreb daca vrea sa traiasca, desigur ca raspunsul va fi pozitiv, insa daca o intreb si DE CE, atunci persoana ridica din umeri sau ofera raspunsuri evazive.
-Parca am fi o sacoșă de oase... (...) "
Ce pot sa spun, mi s-a parut destul de interesanta discutia dar a trebuit sa cobor la statia urmatoare, fiind presat de timp astfel incat nu am ascultat intreaga conversatie. Daca stau bine sa ma gandesc, poate ca acel batranel are dreptate.
Oare de ce vrem sa traim ? Sigur ca, la intrebarea 'vrei sa traiesti ?', numai cineva care nu e in deplinatatea tuturor facultatilor mintale va raspunde Nu. Si totusi...faptele arata ca nu prea excelam la capitolul acesta.
In ultima perioada a aparut asa-numitul trend 'emo', care vad ca prinde foarte bine si la tinerii din Romania. Personal cred ca este o mare tampenie si exista lucruri mult mai bune de facut decat sa te exprimi in modul in care o fac ei. Mai este si acea generatie care traieste doar pentru a fi in pas cu moda si apar tot felul de tunsori si accesorii despre care nu credeai ca e posibil sa devina o moda si totusi...face furori in randul tinerilor. Sigur ca aceste persoane se considera originale, nonconformiste etc dar nu-si dau seama ca sunt, de fapt, un produs al influentei mass-media si nimic mai mult ; originalitatea nu sta in aceste lucruri care te fac de-a dreptul imbecil.
Ma uit la generatia tanara contemporana cu mine si nu sunt prea increzator cu privire la viitor. Generatiile care se succed parca sunt din ce in ce mai tampite. Deja nu mai sunt valabile tipologiile care erau odata. Nu mai stii la ce sa te astepti din partea unei persoane. Criteriile dupa care clasificai pe cineva in ' tocilar ', 'rebel', virgina', 'curva' etc nu mai sunt demult valabile. Ramai uimit cand afli anumite lucruri despre o persoana pe care n-o credeai in stare de asa ceva.
De asemenea, ma dezgusta starea in care au ajuns majoritatea fetelor si cate compromisuri au ajuns sa faca pentru anumite beneficii. Nu sunt de acord intru-totul cu generatia in varsta dar in privinta faptului ca am luat-o razna grav de tot, tind sa le dau dreptate.
'Traieste clipa' a capatat foarte multe nuante, de multe ori negative. Nu de putine ori am avut ocazia sa aflu parerea pustoaicelor sau a unor baieti despre ce conceptie au despre viata : traieste clipa la maxim. Ok, de acord cu asta, dar a te droga, a sta mai mult timp beat decat treaz, a te vinde pentru cateva momente de rasfat, a recurge la automutilare pentru a scapa de o deprimare etc etc NU inseamna sa traiesti viata la maximum. Conceptiile lor despre asta sunt denaturate. Asa cum am spus intr-o postare anterioara, pastrarea unui echilibru e cel mai bun lucru posibil. Vrei sa bei? ok...nicio problema, atat timp cat o faci cu cap ;) . Iesisem zilele trecute de la munca pe la vreo 2 noaptea si am stabilit cu colegii sa inchiriem o baza sportiva artificiala si sa ne strangem toti la un fotbal. Am luat si bere ( destula :) ) a fost atmosfera foarte buna si timnpul petrecut a fost un fel de relaxare dupa o zi de munca. Desigur ca, peste 5,6 ore o parte din noi intrau la munca si erau putin impachetati :)) dar ideea e ca munca e munca, distractia e distractie atat timp cat exista echilibru.
Atunci stai si te gandesti, cum anume sa-ti traiesti viata astfel incat, mai tarziu, cand vremea tineretii a apus sa nu regreti acele momente ? As fi absurd daca as spune ca detin un raspuns unilateral acceptat. NU, dar incerc totusi sa gasesc acele aspecte care sa poata face viata mai frumoasa, in pofida tuturor lucrurilor rele care se intampla in jurul nostru. Se pare ca viata noastra devine din ce in ce mai complicata. Suntem obligati la o maturizare precoce, copilaria se rezuma doar la momente in care renuntai la micile tale bucurii pentru a-ti lua viata in maini. Eu unul sunt destul de multumit de copilaria pe care am avut-o dar nu pot spune acelasi lucru depre multi tineri a caror copilarie se rezuma doar la Counter-Strike, messenger de dimineata pana seara, plimbari in mall cate 7-8 ore s.a. Asa trece vremea si constati ca nu te-ai ales cu nimic valoros decat timp pierdut, care este ireversibil. Tind sa cred ca, poate, ar trebui sa revenim la lucrurile simple, la micile bucurii ale vietii si sa incetam sa ne complicam viata mai mult decat este. E bine din cand in cand sa mai citesti si o carte pentru ca o carte citita te ajuta sa te descurci altfel in viata, poti invata multe din experienta altora. Intre 7 ore de joc continuu la CS si o iesire la un fotbal ( sau orice altceva ) cu prietenii, zic eu ca e mult mai importanta socializarea cu amicii si prietenii. Intre 5 ore de plimbat in mall plus 7 ore de make-up in fata oglinzii si petrecerea unui timp mai mare cu familia si prietenul sau , de ce nu, sa citeasca o carte cred ca nu ar trebui sa existe dubii.
Sunt foarte multe lucruri de facut care sa-ti dea o satisfactie ca intr-adevar traiesti viata intr-un mod potrivit dar important e sa nu te iei dupa ceea ce dicteaza mass-media si, implicit, tembelizoru' pentru ca asta conduce la o tembelizare in masa. Peste tot suntem bombardati cu modele de urmat, dar ce fel de modele? Nici nu ma mai apuc sa dau exemple pentru ca toti cunosc asta. Poate ca asta e una din marile probleme care ar trebui rezolvate si anume, sa se puna accentul pe valori morale si nu spre un stil de viata laxist sau mai stiu eu cum.
Imi dau seama ca nu exista un etalon bine delimitat si poate ca asta duce la o decadere a valorilor. Acum sa nu ma intelegeti gresit, sunt receptiv la tot ce este nou dar cum am mai subliniat, toate trebuiesc facute in limite rationale si limitele de multe ori le fixam noi dupa cum ne cunoastem caracterul si personalitatea.
Toate astea fiind spuse, CARPE DIEM ....
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
